Vineri, 11 noiembrie, se dă startul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie.

2r432

Sunt reguli stricte privind afișajul electoral: sunt interzise corturile și bannerele pe stâlpi.

Singurele materiale de propagandă acceptate sunt afişele electorale cu dimensiunile de cel mult 50 de centimeri pe 35 de centimetri.

Campania electorală se încheie cu o zi înainte de alegeri, adică sâmbătă, pe 10 decembrie, la ora 7.

În campania electorală, candidaților li se asigură spații în care să se întâlnească cu alegătorii.

Sunt interzise însă organizarea unor astfel de acțiuni în unităţile militare și în spațiile școlare în care se desfășoară cursuri.

Până pe 10 decembrie sunt interzise, de asemenea, mesajele discriminatorii sau cele care incită la ură și intoleranță.

În privința afișajului electoral – sutn interzise corturile și bannerele pe stâlpi.  Pe materialele electorale permise trebuie să se regăsească obligatoriu denumirea partidului politic, numele candidatului, numele firmei care le-a realizat și codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă.

În ziua votului mai sunt interzise prezentarea de sondaje la ieşirea de la urne, comentarii referitoare la candidați sau îndemnurile de a vota sau nu un candidat.

Reguli de desfăşurare a campaniei electorale

În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere.

Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli în perioada de desfăşurare a cursurilor.

În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă. De asemenea, în campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.

Primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj electoral şi să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ţinând seama de numărul partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care declară că depun liste de candidaţi, precum şi de candidaţii independenţi.

Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetăţeni, fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective.

Primarii sunt obligaţi să monteze cel puţin un panou electoral şi în fiecare sat aparţinător sau localitate componentă din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori candidat independent poate aplica numai două afişe electorale.

Un afiş electoral amplasat nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură. În alte locuri decât cele stabilite conform legii, afişajul electoral este interzis. Sunt interzise de asemenea afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Primarul, cu sprijinul poliţiei locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate în locuri autorizate.

Reguli privind finanţarea campaniei electorale. Ce materiale promoţionale pot folosi candidaţii la alegerile parlamentare

Regulile privind finanţarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt stabilite prin Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

În campania electorală, partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot achiziţiona şi utiliza numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală: afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişe electorale prin care se convoacă o reuniune electorală care vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj; materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală; publicitate în presa scrisă; materiale de propagandă electorală online; broşuri, pliante şi alte materiale tipărite din aceeaşi categorie.

Partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi au obligaţia de a imprima sau de a utiliza pe toate materialele de propagandă electorală cel puţin următoarele date: denumirea partidului politic, a alianţei politice sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau numele candidatului independent care le-a comandat, după caz; denumirea operatorului economic care le-a realizat; codul unic de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă şi tirajul materialelor.

Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot efectua numai următoarele tipuri de cheltuieli electorale: cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă, în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate; cheltuieli pentru comisioane bancare.

La alegerile parlamentare generale, respectarea plafoanelor se determină prin raportare la fiecare circumscripţie electorală, respectiv la nivel central, prin raportare la valoarea maximă a cheltuielilor electorale la care are dreptul formaţiunea politică sau candidatul independent, după caz, în aceste circumscripţii electorale şi la nivel central, după caz.

Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate atât la nivelul fiecărei circumscripţii electorale, cât şi la nivel central.

Partidele care nu obţin numărul de voturi, însă obţin, individual sau într-o alianţă electorală, cel puţin 3% din totalul voturilor valabil exprimate într-o circumscripţie electorală pentru fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentulu, au dreptul de a obţine rambursarea cheltuielilor electorale efectuate în circumscripţia electorală respectivă.

Sumele de bani necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente, conform legii.

Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii; donaţii primite de la persoane fizice; împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit.

Donaţiile care vor fi folosite de către candidaţi drept contribuţii pentru campania electorală trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să respecte plafoanele stabilite de lege pentru donaţiile către partidele politice; să fie primite numai în conturile bancare proprii, în cazul în care valoarea acestora este mai mare de 10 salarii de bază minime brute pe ţară şi să fie însoţite de declaraţii ale donatorilor privind sursa acestora, în cazul în care nu provin din veniturile proprii.

Limitele maxime ale contribuţiilor pentru campania electorală care pot fi depuse ori virate de către candidaţi sau de către mandatarul financiar sunt de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.

Limitele maxime ale fondurilor care pot fi transferate de către partidul politic în contul bancar sunt de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.

Cheltuielile electorale efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse.

În cazul alegerilor parlamentare generale, limita maximă a cheltuielilor electorale care pot fi efectuate la nivel central de către partidele politice care participă la alegeri şi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care propun candidaţi la nivelul circumscripţiilor electorale este de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator.

Cum se va desfăşura campania electorală la radio şi tv

CNA a stabilit regulile de desfăşurare a campaniei electorale în audio-vizual. Astfel, reflectarea campaniei electorale în audiovizual începe vineri, 11 noiembrie 2016, şi se încheie în ziua de vineri, 9 decembrie 2016, ora 7.00.

Candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi, denumiţi în continuare competitori electorali, au acces la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private.

Posturile de radio şi de televiziune private au obligaţia să comunice Consiliului Naţional al Audiovizualului implicarea lor în campanie, lista emisiunilor electorale pe care le vor realiza, precum şi intervalele de timp de difuzare a respectivelor emisiuni, până cel mai târziu în ziua de 10 noiembrie 2016.

Emisiunile şi dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaţilor condiţii egale în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor şi echidistanţa.

În cadrul emisiunilor electorale, candidaţii au următoarele obligaţii: să nu pună în pericol ordinea constituţională, ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a bunurilor; să nu facă afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane sau moralei publice;  să probeze eventualele acuzaţii cu incidenţă penală sau morală aduse unui alt candidat, să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală ori etnie.

Tarifele pe emisiune şi pe unitate de timp ale fiecărui post privat de radio şi de televiziune vor fi făcute publice şi vor fi aceleaşi pentru toţi competitorii.

În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: denumirea instituţiei care a realizat sondajul; data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului. Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Începând cu 48 de ore înainte de începerea votării şi până la încheierea votării sunt interzise în audio-vizual prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă, difuzarea de spoturi de publicitate electorală, invitarea sau prezentarea candidaţilor şi/sau a reprezentanţilor competitorilor electorali în emisiunile şi programele posturilor de radio şi de televiziune, dar şi comentarii privind desfăşurarea campaniei, precum şi cele privind candidaţii şi competitorii electorali.

Pot efectua sondaje de opinie la ieşirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituţiei pentru care lucrează, în zona de protecţie a secţiei de votare, fără a avea acces în interiorul secţiei de votare

În ziua votării sunt interzise prezentarea de sondaje realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării, comentarii referitoare la competitorii electorali, înainte de încheierea votării sau îndemnuri de a vota sau de a nu vota un candidat ori candidaturile depuse de competitorii electorali.

Se cere,,salvarea României”…însă nu întelegem ,,de cine”? – acesta ar fi mesajul mitingului de astăzi al PNL!

nimicPSD, prin vocea președintelui Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, Corneliu Florin Buicu, solicită „imperativ” ministrului Sănătății și „Guvernului Zero” să anuleze HG 800/31 octombrie 2016, o hotărâre despre care spune că are ca efect scumpirea a 65% din medicamentele din Catalogul Național, respectiv 3.536 din 5.430 medicamente.

„Vorbim despre medicamente vitale pentru sute de mii de pacienți din România care se scumpesc chiar și cu peste 1.000%. Astfel, în urma aplicării hotărârii Guvernului Zero, medicamente ca: Metformin, pentru diabet, se va scumpi de la 1,71 lei la 4,87 lei, Enalapril, pentru boli cardiace, se va scumpi de la 1,86 lei la 5 lei, pentru a da doar două exemple. Beneficiarii acestei hotărâri de guvern cu dedicație sunt marile companii străine, iar cei loviți sunt producătorii români de medicamente și pacienții români. Guvernul Zero nu doar că refuză să aplice ordinul de ministru 75 prin care s-ar ieftini cu 35% medicamentele inovative, ci adoptă și hotărâri care duc la scumpirea medicamentelor vitale pentru pacienți. Somez Guvernul Zero să anuleze HG 800/2016. Este o hotărâre împotriva pacienților români și împotriva României. Singurii beneficiari sunt companiile străine. Ce mi se pare extrem de grav este că ministrul Sănătății și Guvernul Zero este mai preocupat să treacă astfel de hotărâri cu dedicație, în loc să deblocheze programul de tratament fără interferon, pe care guvernarea PSD l-a început, și care ar fi trebuit să continue în 2016 cu introducerea în tratament a peste 10,000 de bolnavi de hepatită C, cu grad F3. Este un program pe care Vlad Voiculescu îl ține blocat, deși ministerul Sănătății are peste 500 milioane lei surplus bugetar, bani care vor rămâne necheltuiți. Din păcate, incompetența anulează dreptul a peste 10,000 de bolnavi la un tratament care le-ar salva viața. Vreau să îi asigur pe toți românii că dacă ministrul Sănătății nu va anula această hotărâre, PSD o va face, dacă românii ne dau încrederea lor. Mai mult, vom debloca programul pentru pacienții cu hepatită C cu grad F3 și vom pune în aplicare un set de măsuri pentru a continua eforturile de însănătoșire a sistemului medical, începute în guvernarea PSD 2012-2015, după dezastrul guvernării Boc-Băsescu, ai căror miniștri se regăsesc acum pe listele PNL”, spune Buicu, într-un comunicat transmis sâmbătă.

,,Animale – Ah! Dacă animalele ar putea vorbi! Unele sunt mai inteligente decât omul!” Gustave Flaubert

Criza suprapopulaţiei (de care suntem în mod direct responsabili) are în prezent o magnitudine atât de gravă (aflați pe străzi cu miile și uciși de hingheri cu miile) încât înmulţirea deliberată, de către om, a oricăror pisici sau câini, indiferent dacă sunt metiși sau de rasă, trebuie oprită sau strict limitată.

Oamenii care doresc pisici, câini și alte animale de companie trebuie încurajaţi să le adopte de pe stradă sau de la hingheri, până la depășirea crizei suprapopulației.

De ce o pagină specială pentru cei nefericiți?

Pentru că trebuie să ne pese și de ce este dincolo de casa, curtea sau apartamentul nostru!

Pentru că articolul 43 din Codul de deontologie medicală veterinară prevede că “medicul veterinar în activitatea sa are obligaţia să respecte regulile de protecţie a animalelor şi să impună respectarea acestora de către alţii.”

Pentru că “nu este destul să iubim câinii, trebuie să fim responsabili”.

În general iubim animalele, mai ales câinii şi pisicile. Unii ne trăim viaţa cu ei şi nu ne-o putem imagina altfel. Se integrează în familiile noastre, ne încântă cu loialitatea şi prietenia lor; prezenţa lor este chiar terapeutică.

Însă, când noi mângâiem și alintăm câinii și pisicile noastre, în lume, milioane sunt goniți și loviți cu cruzime, fără nici o apărare sau adăpost, suferind de foame, de frig și de boli…

Când noi îi hrănim pe ai noștri, milioane mor de foame…

Când noi ne cumpărăm câte un câine de rasă „la modă”, milioane sunt exterminați de hingheri, loviti de mașini sau otrăviți.

Pentru existenţa lor tristă, grea şi deseori scurtă noi suntem de vină.

Înfăţişarea şi viaţa celor fără stăpân, prin sfâşietoarea lor durere şi mizerie, cuprinde tot ce trebuie ca să ne înduioşăm şi în acelaşi timp, să ne ruşinăm că suntem aşa cum suntem… ignoranţi şi iresponsabili….

N-au rasă aceşti bieţi câini, sau dacă au una ea este acoperită de praful şi noroaiele atâtor sute de kilometri de căutări, de murdăria gunoaielor în care îşi caută hrana şi este deformată de loviturile de picior sau de baston ale atâtor persoane „respectabile”.

Nu le căutaţi rasa, descoperiţi-le durerile şi cunoaşteţi-le sufletul! Adoptați-i! 

De unde vin? De ce există?

Trebuie să fim responsabili! Suntem ceţăteni UE!

10 lucruri în care credem

14947948_654835601365257_2271028332219842694_n

1. Credem în egalitatea de șanse.

2. Credem în valorile democrației, în dreptul la proprietate și în libertate, credem în fiecare român și în România.

3. Credem într-un învățământ finanțat de stat.

4. Credem într-un sistem de sănătate subvenționat de stat.

5. Ne dorim un sistem de taxare progresivă pentru a reduce distanțele între grupurile sociale.

6. Credem că angajații trebuie să aibă condiții minime garantate prin lege: salariu minim, protecție împotriva concedierii abuzive, concediu plătit etc.

7. Credem că responsabilitatea socială nu este pomană, ci expresia solidarității dintre oameni.

8. Credem că mediul înconjurător este un bun pe care trebuie să-l lăsăm generațiilor viitoare iar protecția lui este un obiectiv important.

9. Credem că este nevoie de comerț etic și echitabil, bazat pe dialog și transparență ca alternativă la principiul liberal al liber schimbului.

10. Credem în promovarea multiculturalismului și a egalității de gen.

Analiza – PSD și ALDE ar însuma între 3,38 milioane voturi (varianta minimă) și 3,81 milioane voturi (varianta maximă). Voi face vorbire mai jos și de varianta medie (3,6 milioane voturi).

prezenta-la-vot-cifre-finale-bucurestiul-la-coada-giurgiu-si-teleorman-in-top

#indraznestesacrezi

Sociologul Barbu Mateescu a realizat o analiză sociologică, bazată pe somdajele din acest moment, dar și pe cifrele înregistrate la alegerile precedente, care ne arată care sunt șansele ca PSD+ALDE să facă o majoritate după alegerile din 11 decembrie. Simularea sociologului este făcută pe diferite grade de prezență la vot, dar și pe baza scorului obținut de PSD și ALDE în alte scrutinuri electorale.

Analiza sociologului Barbu Mateescu:

”Prezumții:

– ALDE va trece pragul
– ALDE nu va trăda PSD după alegeri pentru formarea unei coaliții și majorități TLIAP (Toată Lumea În Afară de Psd).
– grupul minorităților naționale nu se va alia cu PSD+ALDE decât dacă PSD+ALDE au deja majoritatea în parlament.

Drumul de la scorul cumulat al PSD+ALDE la numărul de mandate conține trei pași:

1) BEC stabilește scorul: numărul de voturi primite de PSD și de ALDE raportat la totalul voturilor valabil exprimate. Aceasta e valoarea pe care o s-o vezi pe ecranele televizoarelor și în presă.
Dacă ai votat pentru un partid care nu a trecut pragul electoral, votul tău – din acest moment – nu mai contează.

2) Scorul de la punctul 1 este recalculat prin raportare la numărul de voturi acordat partidelor care au trecut pragul electoral (moment cunoscut în mod popular drept „redistribuire”, deși conform legii înțelesul termenului e altul).
Dacă scorul PSD+ALDE era de 45% iar 8% din voturi s-au dus la partide care n-au trecut pragul, scorul PSD+ALDE tocmai a devenit 48,9%.

3) Scorul calculat la punctul 2 determină câte mandate primesc PSD și ALDE din cele 96,2% care se acordă partidelor. Celelalte 3,8% din mandatele viitoarei legislaturi se acordă minorităților naționale altele decât cea maghiară. În practică, după cum vei vedea mai jos, acest lucru înseamnă „o penalitate” pentru PSD+ALDE de aproximativ 2% față de scorul calculat la punctul 1.
Continuând exemplul anterior, dacă după redistribuire scorul PSD+ALDE devenise 48,9%, după acest al treilea pas devine 47%. Iar PSD+ALDE primesc, în consecință, 47% din mandatele următorului parlament.

Pentru a ști dacă PSD+ALDE vor forma majoritatea, sunt necesare răspunsurile la câteva întrebări:

a) care va fi scorul PSD+ALDE?, adică:
a1) câte voturi vor obține cumulat PSD și ALDE?
și
a2) câte voturi valabil exprimate se vor înregistra la parlamentare?
precum și
b) care va fi bonusul „de redistribuire” al PSD+ALDE, adică din totalul voturilor valabil exprimate câte se vor îndrepta spre competitori electorali care nu vor trece pragul?

Să luăm aceste întrebări una câte una.

A1) Câte voturi vor obține cumulat PSD și ALDE?

Am explicat într-o postare anterioară de ce cred că PSD va obține la parlamentare între 2,98 și 3,26 milioane voturi.

Tăriceanu a primit la prezidențiale 508 mii voturi; la votul pentru consiliile județene de la locale ALDE a primit 521 mii voturi. Chiar și cu o demobilizare cauzată de probleme interne sau alți factori, consider că ALDE va primi cel puțin 400 de mii de voturi la parlamentare și maxim 550 de mii.

Punând împreună cele două paragrafe de mai sus, PSD și ALDE ar însuma între 3,38 milioane voturi (varianta minimă) și 3,81 milioane voturi (varianta maximă). Voi face vorbire mai jos și de varianta medie (3,6 milioane voturi).

A2) Câte voturi valabil exprimate se vor înregistra la parlamentare?

De când s-au decuplat parlamentarele de prezidențiale lucrurile stau după cum urmează:
În 2008 au venit la vot 39,2% din cei de pe liste.
În 2012 au venit la vot 41,7% din cei de pe liste.

A veni la vot nu înseamnă că ai exprimat un vot valabil. 2,38% din totalul celor prezenți în 2008 au dat voturi nule sau anulate; în 2012 a fost vorba de 2,41% din totalul celor prezenți. Din fericire cele două valori sunt destul de apropiate și se poate estima că, dacă nu are loc un fenomen bizar, 2,40% din voturile care vor fi acordate pe 11 decembrie vor fi nule sau anulate.

Să ne întoarcem deci la întrebarea A.

A) Care va fi scorul PSD+ALDE?

Scorul e o fracție care depinde de numărător (câte voturi obțin PSD+ALDE, adică cele trei variante listate mai sus) și de numitor (prezența). Luând în calcul și cele 2,4% din totalul prezenței care se concretizează în voturi nule, rezultă graficul următor. Dacă „te rătăcești” în el sau nu-ți prea plac tabelele de fel, încearcă să urmărești doar a treia coloana (varianta medie de mobilizare), aceea fiind probabil cea mai apropiată de ce se va întâmpla în ziua votului: